Pe 9 octombrie 1941, la Dorohoi, pornea primul tren cu deportaţii evrei din România, în „vagoanele-morţii”. Mulţi dintre ei au scăpat de ororile din lagăre murind pe drum, de epuizare, frig, foame, boli sau de glonţ. Alţii însă au trecut prin toate oripilităţile comise în numele unui „nobil” ideal – rasa pură. Peste şase milioane de evrei din Europa au fost ucişi atunci. Din 2004, autorităţile române au instituit ziua de 9 octombrie ca zi de comemorare a victimelor Holocaustului. Astfel că ziua de ieri nu a trecut nemarcată la Braşov, cu atât mai mult cu cât aici comunitatea de cult mozaic numără 300 de membri. Ba mai mult, şapte supravieţuitori ai acestui flagel ce practic a decimat în cel mai crud mod populaţia evreiască trăiesc la Braşov. Astfel, la Sinagoga din Braşov, ieri, membrii comunităţii evreieşti braşovene au oficiat o slujbă de comemorare a victimelor Holocaustului, rostind şi rugăciunile de amintire a celor dispăruţi. „Comemorare înseamnă să ne aducem împreună aminte de cei care au fost ucişi fără vină, îngropaţi în morminte comune, care au murit fără să aibă parte de cel puţin un cuvânt de milă. Ne amintim azi de milioanele de evrei martiri ai poporului nostru, care au pierit de foame, frig, gaze, gloanţe”, a amintit Tiberiu Roth, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Braşov. „Ziua de 9 octombrie a fost declarată de oficialităţi, în 2004, ca Zi a Holocaustului, în semn de respect pentru memoria acestor victime, ca semn al dorinţei de a trece peste acest marasm al trecutului”. Din cei aproape 800 de mii de evrei români, aproximativ 300 de mii au fost ucişi, fiind trimişi în lagărele de muncă silnică. „Destinul evreilor români a fost diferit, în funcţie de teritoriul pe care se aflau. Din Ardealul de Nord au fost deportaţi 150 de mii de oameni, 135 de mii murind. În Basarabia, Bucovina şi Moldova de Nord, din cei 300 de mii de deportaţi, s-au mai întors