In legatura cu actuala "dosariada" (care e in toi si va mai dura o vreme), as avea de facut citeva succinte, modeste observatii de chibit. Care traseaza, pina la urma, si un portret "caracterologic" al turnatorului roman. De ieri, de azi, de totdeauna… Intii de toate, ar fi de remarcat dezinvoltura morala (chiar veselia senina) a tuturor actorilor din piesa (informatori, persoane de sprijin, recrutori etc.). Nici unul nu pare a avea vreun frison moral. Nici unul nu insomniaza. Toti au constiinta curata (a se vedea declaratia rectorului Nicolae Badea). Nu au facut celorlalti nici un rau. Mai degraba, si-au ajutat aproapele. Notele informative pe care le scriau (sau le dictau) se apropie mai degraba (daca e sa-i credem pe cuvint) de tonul necroloagelor laudative (pleonasm!) decit de acela al filipicelor. Vorbeau de bine, va sa zica, niciodata de rau. Isi caracterizau pozitiv colegii, studentii, rubedenile. Iar cind scriau negativ, se refereau exclusiv la straini (lectori de la Litere, studenti etc.). Lucrau, cum ar veni, din patriotismul cel mai lamurit. Cum sa-i mai acuzi de ceva? Nu au nici o remuscare. Daca au una, reusesc perfect s-o ascunda de noi, bietii muritori. In al doilea rind, as remarca lipsa completa de inteligenta a impricinatilor. Ca si acum doua decenii, ei se remarca superlativ doar prin viclenia cea mai rece, mai abjecta. Omul inteligent are dubii, framintari, momente de fragilitate, caderi. Colonelul in rezerva Constantin Ciurlau, fostul sef al Securitatii, dar si colaboratorii sai (benevoli au ba, asta ramine de discutat) nu prezinta, la o sumara inspectie, decit certitudini de neclintit. Certitudinile din 1989 s-au pastrat aidoma si in 2006. Iar aceste certitudini sint de adincimea observatiei urmatoare (il citez tot pe colonelul Ciurlau): "Unii informatori mergeau afara pentru rezolvarea unor probleme mai gingase si se intorceau cu informatii uti