În exemplarul discurs al MS Regelui Mihai, pronunţat la sfârşitul anului trecut de la tribuna Parlamentului României, după mai bine de şase decenii, la invitaţia reprezentanţilor legitimi ai poporului, se spune, între altele: „Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru“ şi „Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie“. Aproape fiecare propoziţie a cuvântului acestei înalte personalităţi istorice este un adagiu sapienţial, mărturisind loialitatea, curajul, respectul, seriozitatea şi modestia prin care Coroana României a contribuit la făurirea şi consolidarea statului nostru. Reproducând, în deschiderea numărului 4/2011, cel mai recent apărut, acest mesaj al augustului reprezentant al Casei Regale, revista MEMORIA reiterează implicit scopul pentru care medicul scriitor Banu Rădulescu, având o inspirată iniţiativă, a fondat-o. Anume, cel formulat şi în discursul MS Regelui Mihai I – recursul la memorie, la aducerea în lumină a trecutului şi conservarea faptelor acestuia, îndeosebi a suferinţelor unei largi părţi a populaţiei în anii comunismului, faţă de care, din varii motive, tineretul îndeosebi se arată tot mai puţin interesat în a-l cunoaşte. Din cuprinsul acestui număr, cităm însemnări extrase din volumul de memorii „După temniţă“, avându-l ca autor pe regretatului lider ţărănist Ion Diaconescu, cu privire la evenimentele din decembrie 1989, precum şi un amplu text al lui Cicerone Ioniţoiu, „Traseul unui tânăr prin infernul comunist“, tânărul fiind Alexandru Cosereanu. Dar povestea acestuia este şi un pretext pentru dezvăluirea cruzimii, greu de imaginat pentru cei care trăiesc astăzi într-un regim democratic, exercitată în acele timpuri de aparatul de represiune comunisto-bolşevic, securitatea din anii dictaturii dejiste, cu nominalizarea unor torţionari, a crimelor acestora, dar şi a curajului unora dintre cei a