Problema duratei ideale a somnului de noapte este încă discutabilă. S-au făcut diferite studii şi există multe teorii pe această temă, dar chestiunea pare să fie încă înconjurată de mister. Au rămas fără răspuns chiar întrebările esenţiale.
Somnul rămâne una dintre cele mai complexe probleme ale ştiinţei. Studiile şi teoriile de până acum nu au oferit un răspuns exact şi complet la întrebări simple, cum ar fi, de pildă, de ce avem nevoie de somn, de ce ne e greu să adormim uneori, de ce dormim prea mult sau prea puţin sau cum se reflectă somnul în viaţa şi activitatea noastră, în performanţele fizice şi intelectuale şi chiar în veniturile familiei. Cele mai recente studii legate de durata ideală a somnului arată că aceasta ar fi între 6,5 şi 7,5 ore pe noapte, iar persoanele care au un asemenea program de somn trăiesc mai mult decât cele care dorm mai puţin sau dorm mai mult de 8 ore.
Relaţia între durata somnului şi riscurile pentru organism ale unei durate mai mici sau mai mari a somnului de noapte este explicată şi exemplificată tot cu ajutorul statisticilor. Mecanismele biologice ale acestei legături sunt însă prea puţin elaborate ştiinţific şi nu par să fie confirmate ca „reguli", existând în continuare surprize. Una dintre acestea este faptul că, potrivit studiilor de ultimă oră, riscurile pentru sănătate încep după 8 ore de somn. Unii cercetători au ajuns la concluzia că somnul de 8 ore sau de peste 8,5 ore ar fi mai periculos pentru sănătate chiar decât cel de 5 ore. Specialiştii au asociat aceste durate cu riscul apariţiei mai multor afecţiuni, între care oboseala cronică, obezitatea, diabetul şi bolile cardiovasculare.
În studiile experţilor, morbiditatea ce ar avea legătură cu durata somnului este reprezentată printr-un grafic în formă de „U", indicând că atât somnul de scurtă durată cât
