Vi-l prezentăm pe Tudor. Are un aspect desăvârşit, este dulce şi totodată rezistent la viruşi şi geruri de -25 de grade. Oamenii de ştiinţă au investit 15 ani, speranţe, răbdare şi bani ca să-l vedem aşa.
Vorbim despre un soi de struguri de masă. Aşa l-au botezat doi oameni de ştiinţă care au muncit la crearea lui şi care poartă acelaşi nume - Tudor.
UNIC ÎN LUME
„Prea multe soiuri de struguri au nume de femeie: Lidia, Lora, Victoria, Cristina... Este timpul bărbaţilor“, spun în glumă cercetătorii. De fapt, motivul pentru care au ales să-şi boteze astfel „copilul“ este altul. „Denumirea nu trebuie să se asemene cu ale altor soiuri de viţă-de-vie. Deci, a trebuit să fim originali, ca să putem afirma cu certitudine că struguri Tudor nu mai există nicăieri în lume“, explică şeful Laboratorului ameliorare genetică şi clonală a viţei-de-vie de la Institutul de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, Tudor Cazac.
ASPECT, CALITATE, REZISTENŢĂ
Povestea strugurilor Tudor începe cu mulţi ani în urmă. „Am muncit mult la acest soi, însă nu ne-am putut bucura imediat de succes. Ne-am propus să obţinem un soi deosebit: să aibă boabele măşcate şi pline, să fie dulce, mirositor, rezistent la condiţiile meteorologice, la transportare şi să nu fie vulnerabil la viruşi“, povesteşte savantul. Ne dezvăluie şi un mic secret. „Am folosit un soi francez, Dattier de Saint Vallier, pe care l-am încrucişat cu un hibrid de pe vremea sovietică, Pobeda, care e rezultatul încrucişării dintre Zabalkanski şi Muscat de Hamburg“, precizează Tudor Cazac.
Anul trecut oamenii de ştiinţă au obţinut, în sfârşit, ceea ce visau. Soiul Tudor a fost propus spre omologare. După ce va trece de Comisia pentru încercarea şi omologarea soiurilor de plante, autorii - Tudor Cazac şi Tudor Olaru - îşi vor breveta invenţia. „Am reuşit să creăm un soi aproape desăvârşit. Europenii ne c
