Un profesor italian a studiat modul în care se comportă conaţionalii noştri în Peninsulă. Unii compatrioţi stabiliţi în Italia nu vor să li se cunoască originea, alţii se cred mai inteligenţi decât peninsularii, iar o altă parte se consideră deja italieni.
Alexandra Ioniţă are 22 de ani şi lucrează într-un bar din Torino din 2008. Mulţi dintre clienţii români îi cer o cafea, iar când sunt întrebaţi, în româneşte, de unde sunt, aceştia se jenează de originea lor şi răspund în italiană.
„Eu îi recunosc după accent şi îmi face plăcere să stau de vorbă cu români, dar mi se întâmplă de multe ori să nu primesc în schimb acelaşi entuziasm", spune tânăra.
Acasă vorbesc italiană
Alexandra crede că nu este vorba despre o formă de politeţe faţă de italieni, pentru că cei care se ruşinează de propriile origini îi răspund în italiană şi când nu sunt alte persoane în preajmă.
Unele familii de compatrioţi nu folosesc limba română atunci când discută cu fiii lor.
„Nu vreau ca băiatul meu să fie considerat un străin, aşa cum am fost noi când am ajuns în Italia. Mai mult, aş vrea ca atunci când vorbeşte italiană să nu aibă niciun fel de accent", explică o mamă din Bacău, aflată de şapte ani la Palermo.
Alţi părinţi consideră că limba română este inutilă şi insistă ca fiii lor să se concentreze pe engleză sau pe franceză. O altă categorie îi include pe românii care se consideră mult mai inteligenţi şi mai culţi decât
italienii.
Origini negate de cei săraci
„Din anumite puncte de vedere, este adevărat. Românii au primit, în timpul regimului comunist, o educaţie de bază care a fixat anumite concepte, ca de exemplu cea de latinitate a poporului, şi a insistat pe istoria României, creând mituri şi o cultură împărtăşită de toţi românii", spune Roberto Merlo, profesor de limba română la Universitatea din Torino.
Educaţia primit
