Mai mulţi procurori de la DNA Cluj, însoţiţi de poliţişti de la Poliţia Judiciară de la DNA, au descins ieri la Casa de Pensii Cluj pentru a verifica dosarele de refugiaţi pe criterii etnice din perioada 1940-1945. Trei angajate au fost reţinute, sub acuzația că au legătură cu falsificarea dosarelor de pensii privind acordarea ajutoarelor de refugiat pe criterii etnice, din perioada 1940-1945.
Procurorii DNA Cluj au dispus reţinerea juristei instituţiei, Corina Podoabă, şi a două angajate de la ghişeu. Potrivit fişei postului, Maria Derji şi Iulia Ardelean, aveau ca atribuţii de serviciu plata acestor ajutoare, dar şi preluarea dosarelor care conţineau documentele justificative care stăteau la baza acordării acestor ajutoare, cererea persoanei în cauză şi alte două declaraţii ale unor persoane refugiate care atestau că persoana solicitantă a fost refugiată pe criterii etnice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Surse din cadrul DNA Cluj susţin că în ultima vreme numărul dosarelor depuse de persoane care susţin că au fost persecutate etnic şi, din această cauză, fiind obligate să se refugieze în alte zone ale României, au înregistrat o creştere semnificativă.
În prezent, procurorii DNA Cluj verifică activitatea a cinci angajaţi ai Casei de Pensii Cluj care sunt acuzați că fac parte dintr-o reţea care falsificau dosarele de refugiat astfel încât sute de persoane care nu meritau să primească această indemnizaţie apar pe listele Casei de Pensii.
Aceleaşi surse judiciare au declarat că există mai multe reţele care activează în comunele Cojocna, Râşca, Mănăstireni şi Săvădisla, din judeşul Cluj.
De exemplu, între Mănăstireni şi Râşca există doar patru kilometri, dar în evidenţele Casei de Pensii Cluj apar că toate persoanele din Mănăstireni apar refugiate în Râşca şi invers.
Nu la fel stau datele dacă se ver