Țăranii din Republica Moldova spun că ajutorul de la stat este insuficient, iar beneficiari sunt de regulă doar companiile mari şi anumite grupuri de interese.

Subvenţionarea producătorilor agricoli are loc fără o politică coerentă și clară, iar de banii alocaţi din bugetul statului pentru susţinerea ţăranilor beneficiază în special companiile mari. Constatările se conţin într-un studiu de evaluare a eficienţei fondului de subvenţionare a fermierilor în perioada 2006-2011, elaborat de analiştii Centrului Expert-Grup.

„Analiza sumelor alocate pe întreprinderi a scos la iveală concentrarea asistenţei la un număr relativ mic de beneficiari. Astfel, la unele capitole, peste 80% din resursele financiare au fost alocate la mai puţin de 10% din beneficiari", a declarat Dumitru Budianschi, economist la Expert-Grup.

Totodată, experţii au depistat discrepanţe mari şi sub aspect teritorial. Astfel, dacă în raioanele Ocniţa, Briceni şi Donduşeni valoarea subvenţiilor a variat între 1.650 şi 1.920 de lei la un hectar de teren agricol, apoi la Nisporeni, Călăraşi şi Leova a fost mai mică de 450 de lei.

Autorităţile au o explicaţie. „Gospodăriile mari, care, de regulă, sunt concentrate în nordul ţării, au posibilităţi mai mari de atragere a cofinanţării", a menţionat Petru Maleru, directorul Agenţiei pentru Intervenţii şi Plăţi în Agricultură (AIPA).

Şeful AIPA a dat asigurări că şi micile gospodării ţărăneşti vor putea beneficia de subvenţii. Mai mult, acesta s-a arătat extrem de optimist în privinţa accesării fondurilor europene.

„Mecanismul de subvenţionare este într-o continuă schimbare şi intenţionăm să-l racordăm la normele europene. În statele comunitare, subvenţiile în agricultură se acordă din fonduri europene, în timp ce în Moldova banii vin din buget. De aceea vrem să schimbăm mecanismul", a afirmat Maleru.

Problema de bază este li