La 14 km de Târgovişte călătorului i se deschide oportunitatea de a petrece câteva ore la umbra stejarului de 500 de ani, aidoma domnitorului Neagoe Basarab. Drumul de la Târgovişte până la graniţa cu judeţul Argeş măsoară 45 de kilometri. Este un traseu mirific, care te îmbie la popas, fie pe malurile râului Dâmboviţa, fie la umbra codrilor de foioase.
Valea Dâmboviţei – o zonă de un pitoresc aparte, necunoscută încă de amatorii dornici de drumeţie, de linişte, de tradiţii populare – poate constitui o destinaţie propice pentru petrecerea unei minivacanţe. Iubitorii de agroturism şi de istorie pot porni spre izvoarele Dâmboviţei, pe un traseu care te îmbie la popas.
La 14 km de Târgovişte, în satul Ungureni, comuna Măneşti, ţi se iveşte posibilitatea de a ajunge la „Stejarul de 500 de ani”. Sunt 3 km de drum forestier, plecând din DN 72A, Târgovişte-Câmpulung. Peisajul este sublim. Pădure deasă de foioase şi o linişte atotstăpânitoare. Locul unde se găseşte arborele de 500 de ani este căutat de iubitorii de natură, de cei dornici de meditaţie. Bătrânii povestesc că stejarul are mai mult de 500 de ani. Pe lângă falnicul arbore ar fi trecut în plimbările sale prin mijlocul naturii pe care o iubea nespus de mult domnitorul cărturar Neagoe Basarab. Pe Tisa, ar fi poposit şi Mihai Viteazul, în trecerea sa pe Valea Dâmboviţei.
Trei ore de urcuş până pe Vârful Leaota
Ajungem apoi la Voineşti, ţinut cu oameni gospodari, case frumoase şi livezi întinse, până sub poalele dealurilor. Aici, aproape de albia râului Dâmboviţa a fost descoperită o cetate de pământ datată din secolele XII-XIII. În satul Brătuleşti, încă mai dăinuie o cruce din piatră, ridicată de fraţii Buzeşti, la 1596, în cinstea marelui voievod Mihai Viteazul, care, după lupta de la Călugăreni, a trecut cu oştile sale pe această vale, în drumul spre Câmpulung.
Pentr
