România se pregăteşte să aniverseze 20 de ani de la revoluţia violentă în urma căreia a fost detronat dictatorul Nicolae Ceauşescu şi în care 1.300 de persoane şi-au pierdut viaţa. Vor fi celebrări şi comemorări, chiar dacă unii români manifestă încă o atitudine ambivalentă faţă de procesul de 90 de minute intentat dictatorului şi soţiei sale Elena, în ziua de Crăciun, în 1989, urmat de execuţia acestora, notează cotidianul Huffington Post.

În mod ironic, România se află acum în mijlocul unor alegeri prezidenţiale cruciale, încă influenţate de umbrele profunde ale trecutului. Ţara rămâne una dintre cele mai sărace din Europa şi una dintre cele mai afectate de recesiune, scrie Huffington Post.

În cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat la 6 decembrie, actualul preşedinte Traian Băsescu, sprijinit de Partidul Democrat-Liberal, se va confrunta cu Mircea Geoană, candidatul Partidului Social Democrat, moştenitor al Partidului Comunist. Cel de-al treilea clasat în primul tur, liberalul Crin Antonescu, şi-a exprimat susţinerea pentru Geoană. Sondajele sugerează un scrutin strâns pentru al doilea tur, cu posibilitatea ca Geoană să aibă un uşor avantaj, comentează cotidianul american.

Din multe puncte de vedere, România a ieşit din revoluţie mai puţin pregătită decât oricare altă ţară din Europa de Est pentru a se face faţă unui viitor necomunist. Economia României era ruinată, iar oamenii săi pe jumătate înfometaţi. Spre deosebire de Polonia, care a avut Solidaritatea, sau de Cehoslovacia, unde Vaclav Havel era alegerea firească pentru funcţia de preşedinţie, România nu a avut o mişcare de disidenţă pentru a oferi noi lideri. Ceauşescu a zdrobit orice formă de disidenţă.

Securitatea era omniprezentă, monitorizând mişcările, telefoanele şi activităţile fiecărui cetăţean. Se spunea că unul din patru români