Statutul de cetăţeni ai unui stat comunitar le conferă compatrioţilor aproape aceleaşi drepturi cu italienii şi spaniolii. Odată cu admiterea României în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, numărul compatrioţilor care au decis să solicite cetăţenia italiană sau spaniolă a scăzut simţitor. Potrivit datelor statistice oficiale, în Spania, după integrarea oficială a României în UE, doar unul din o mie de cetăţeni români a solicitat acordarea cetăţeniei spaniole.
Această ţară nu permite dubla cetăţenie, astfel că un asemenea demers implică renunţarea la documentele româneşti. În Italia, stat care permite dubla cetăţenie, procentul compatrioţilor care solicită documente italiene este de asemenea în scădere.
În anul 2007, doar 3.509 români au primit cetăţenia italiană. La acea dată, comunitatea românească din Peninsulă număra în jur de 650.000 de persoane.
„Am obţinut cetăţenia prin căsătorie”
Alina Benescu, de 34 de ani, din Brăila, şi Toni Moles, de 37 de ani, din Castellon, s-au cunoscut în urmă cu şapte ani şi s-au căsătorit la foarte puţin timp după aceea. După aproximativ doi ani de căsnicie, Alina a depus actele pentru a deveni cetăţean spaniol, chiar dacă a fost obligată să renunţe la cetăţenia română.
„Am fost puţin dezamăgită la început. A durat cam un an până mi-au eliberat actele de cetăţean spaniol. Ştiu că în sufletul meu voi fi întotdeauna româncă, dar, cum nu cred că voi mai părăsi Spania, ştiu că am făcut alegerea corectă”, explică românca.
S-a redus numărul mariajelor aranjate
Pentru orice imigrant în Spania, obţinerea dreptului de muncă este unul dintre principalele scopuri urmărite. Una dintre cele mai uşoare modalităţi de a obţine acest drept este căsătoria cu o persoană de naţionalitate spaniolă.
La împlinirea unui an de la căsătorie,