Litoralul românesc, cu regiuni izolate în care sărăcia sare în ochi, iar vântul este singura certitudine, devine noul "El Dorado" pentru industria energiei eoliene, atrăgând nume precum CEZ, care instalează cel mai mare complex eolian terestru din Europa, titrează publicaţia Le Monde, citată de Mediafax.

În urmă cu 2.000 de ani, poetul roman Ovidiu, exilat pe litoralul Mării Negre, a făcut cunoştinţă cu puternicele vânturi care lovesc frontierele estice ale Imperiului Roman. În prezent, forţa lor se face simţită până în Fântânele, un sat mic situat la câteva zeci de kilometri de mare, comentează Le Monde.

"De aceea se numeşte Marea Negră. Este agitată, iar când se înfurie, ceea ce se întâmplă foarte des, suflarea ei se simte până aici", spune Constantin Stanciu, locuitor din Fântânele.

În aceste zone izolate, vântul este singura cerititudine, notează Le Monde. Relieful este uşor deluros, clima aridă, iar solul pietros limitează culturile. Soarele este la fel de puternic precum vântul, aşa cum o arată tenul ţăranilor. Sărăcia sare în ochi, iar populaţia s-a resemnat în faţa forţei vântului.

În prezent, însă, vântul istoriei bate în favoarea lor, vechiul duşman devenind aliat. Grupul ceh CEZ instalează la Fântânele, din noiembrie 2008, cel mai mare complex eolian terestru din Europa. Proiectul vine ca o binecuvântare pentru ţărani, care au pus la dispoziţia grupului terenul, pentru care primesc până la 3.000 de euro pe an.

"Este o adevărată mană cerească. Primim 1.800 de euro pe an, iar în curând vom ajunge la 3.000 de euro", explică Filofteia Stanciu, soţia lui Constantin.

Aceşti bani sunt foarte importanţi pentru localnici, în condiţiile în care Filofteia, angajată la primărie, munceşte pentru un salariu de 150 de euro.

Proiectul CEZ a trecut în acest an de prima etapă, respectiv instalarea a 115 eoliene, dintr-un total de 139,