Un bărbat în vârstă de 78 de ani trăieşte din banii pe care îi încasează pe locurile de parcare amenajate pe terenul proprietate personală, denumit Vulturul. În acelaşi spaţiu, Grigore Lisnic îşi varsă oful unei vieţi trăite în perioada comunistă prin afişe, steaguri şi lozinci mâzgălite pe ziduri.

În cartierul Băneasa, la capătul liniei de tramvai cinci, găseşti o parcare unică pe care nu poţi să nu o observi. Afişe, desene, pancarte şi însemne anticomuniste acoperă fiecare perete al celor trei parcări de la capătul liniei de tramvai 5. „Vulturul era porecla mea în liceu şi i-am dat parcării aceată denumire pentru a-mi aminti de prietenii mei. Nostalgia, ce să-i fac?”, spune propietarul, Lisnic Grigore Păduraru, în vâstră de 78 de ani .

Centrul de dezintoxicare politică şi educaţie civică

Parcarea şi casa sunt însemnate cu gândurile lui Grigore despre ceea ce a însemnat regimul comunism, dar şi despre actualul regim politic şi despre cei care ne conduc ţara. În afară de Vulturul, parcarea reprezintă „Bastionul anti-comunist, antibantiţesc, antiterorist”. Bătrânul simte că astfel protestează împotriva regimului comunist care i-a distrus viaţa. „Fiecare om încearcă să lupte în felul său. Aşa protestez eu, îmi scriu gândurile pe pancarte şi le pun pe proprietatea mea”, spune Grigore Lisnic.

A avut o viaţa grea din cauza regimului. „La vârsta de 13 ani m-au luat din liceu. Eram la Cernăuţi, la liceul Aron Pumnul şi m-au luat comuniştii de lângă părinţii mei. Ei au fost luaţi de ruşi, iar eu de comunişti”, spune cu tristeţe bătrânul din Basarabia. Această despărţire l-a marcat profund. „Am rămas orfan.Cicatricile încă nu s-au vindecat. M-au dezrădăcinat şi asta m-a supărat cel mai rău. În următorii ani, am schimbat şase licee ca să îmi piardă urma”, adaugă Grigore.

În ciuda brutalei despărţiri, bătrânul a reuşit să meargă mai departe. A abs