Anul trecut, la Primăria Capitalei erau înregistrate peste un milion de autovehicule, iar parcul auto a crescut anual cu 20-30%. Adică unul din doi bucureşteni are maşină. La maşinile cu număr de Bucureşti, se adaugă alte câteva sute de mii, care zilnic tranzitează oraşul. Sursa: sxc.hu În 2007, bucureştenii au inhalat lunar aproape 273 de tone de praf pe kilometru pătrat, potrivit datelor oficiale. Praful şi noxele de la maşini sunt principalele surse de poluare în Capitală.
Şi dacă să avem un oraş curat este aproape o utopie, o soluţie ar fi să profităm de pe urma poluării.
Bani din gaz incolor
Ţara noastră şi-a asumat, prin Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice, obligaţia de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GHG).
Estimările arată că acest angajament va fi îndeplinit, ba chiar depăşit, potrivit Ministerului Mediului. Reducerea estimată a emisiilor pentru perioada 2008 – 2012 depăşeşte angajamentul asumat de 8%, comparativ cu anul de referinţă 1989, explică oficiali ai instituţiei. Astfel, România va beneficia de un surplus de potenţial de unităţi ale cantităţii atribuite (AAU – assigned amount unit) pe care le poate comercializa, conform unui mecanism inclus în protocol.
O astfel de unitate AAU este, de fapt, echivalentul unui credit de carbon, respectiv echivalentul unei tone de doxid de carbon echivalent, potrivit instituţiei.
O unitate costă 5-6 euro
Acelaşi protocol de la Kyoto îi permite României să tranzacţioneze acestor unităţi AAU, în limitele angajamentului luat. Cu alte cuvinte, vânzarea de astfel de unităţi ale cantităţii atribuite implică tranzacţionarea unor drepturi de proprietate ale statului român şi se supune legislaţiei, explică Ministerul Mediului, pentru evz.ro.
Preţul unei astfel