Ciorapii si paslarii de lana lucrati de femeile din satul transilvanean Viscri sunt la mare cautare in Germania, unde sute de perechi sunt vandute la bazarurile bisericesti sau la comanda, scrie ziarul Badische Zeitung.

Povestea ciorapilor de Viscri a inceput in 1993, cand Harald Riese si sotia sa, Maria Westrwald, au infiintat fundatia Viscri-Socken, potrivit ziarului citat de AGERPRES. Ideea le-a venit dupa ce o femeie din sat, obisnuita sa cerseasca, le-a cerut o sticla de ulei, oferind la schimb cateva perechi de ciorapi de lana, impletiti de ea. Riese, care tocmai avea vizitatori din Germania, i-a oferit pentru ciorapi cinci marci. Oaspetilor le-au placut ciorapii si au comandat si ei cateva perechi.

In curand s-a dus vorba prin sat despre aceasta oportunitate, iar Riese a inceput sa primeasca zeci de perechi de ciorapi, care se vindeau foarte bine in Germania. Cu banii obtinuti astfel, femeile din Viscri si-au cumparat o filatura, pentru a fabrica si mai multe sosete si paslari. Tot satul a avut de castigat din aceasta afacere infloritoare: a fost amenajata o bucatarie sociala, iar copiii au primit asistenta pentru a-si face temele.

Astazi, circa 80 de femei lucreaza la filatura si isi castiga existenta din fabricarea ciorapilor si paslarilor din lana. Muncitoarele nu se imbogatesc, ce-i drept, din aceasta activitate, insa au unele privilegii care, in Romania, la tara, nu sunt ceva de la sine inteles - asigurare de pensie, de boala si pentru somaj. Pe deasupra, familiile tesatoarelor primesc si ajutor financiar in caz de deces.

Ciorapii de Viscri se vand tot mai bine in Germania. Pentru a deservi mai bine comenzile a luat fiinta si 'depozitul de ciorapi', in 2008. De acest proiect s-a ocupat organizatia non-profit Insopro, care, pe langa sprijinul acordat tesatoarelor din Viscri, incearca sa sprijine integrare