Dincolo de fibrilatiile pe care le-au starnit, masurile de austeritate anuntate joi de presedintele Traian Basescu mai au un obstacol foarte important de trecut pentru a deveni realitate. Ele nu pot deveni fapt implinit fara votul Parlamentului. Nu stiu cat de solida se va dovedi majoritatea cand vine vorba despre masuri atat de impopulare, cu cost electoral urias.
Deputatul sau senatorul care va vota pentru ele trebuie sa se intoarca apoi in colegiul sau pentru a cere votul oamenilor la a caror sacrificare a consimtit. Va fi foarte greu sa-i convinga ca alta cale nu exista. Cum sa le explici oamenilor ca sunt nevoiti sa plateasca falimentul unor guvernari succesive?
Pentru ca, de fapt, despre asta este vorba. Asistam la falimentul intregii clase politice, care a pus caramida dupa caramida la ceea ce se intampla acum.
Nu este nicidecum o scuza pentru actuala putere. PD-L a umplut paharul incompetentei si al iresponsabilitatii. In lunile de cand guverneaza, pactic, singur, nu a luat nicio masura de reforma, nu a schitat macar o restructurare a aparatului de stat sau a sistemului ajutoarelor de stat prin care ar fi putut evita masurile de acum.
Dar statul social imens n-a crescut intr-o zi. Din 2004 incoace el se tot umfla, iar cea mai mare expansiune a cunoscut-o, culmea, sub guvernarea liberala, despre care aflam acum, din gura guvernatorului BNR, ca a facut prognoze mincinoase in privinta veniturilor bugetare. PSD se face ca uita acum cele 9 luni in care s-a aflat, anul trecut, la guvernare, timp in care s-a opus vehement oricaror masuri de restructurare cu potential cost electoral. In asteptarea alegerilor prezidentiale, social democratii s-au comportat absolut iresposabil si sunt partasi, la fel ca liberalii, la dezastrul de acum.
Cand in toamna anului trecut premierul desemnat Lucian Croitoru le explica