Aproximativ 60.000 de copii sunt instituţionalizaţi în România, însă doar 1.602 dintre ei au fost declaraţi adoptabili în acest an, în topul judeţelor care au cei mai puţini copii pentru adopţie fiind Maramureş, Mehedinţi, Gorj, Bacău şi Buzău.
Numărul copiilor instituţionalizaţi continuă să rămână ridicat, în timp ce numărul adopţiilor se menţine scăzut, în ciuda eforturilor de relaxare a legislaţiei în domeniu.
Dincolo de faptul că procesul adopţiei în sine este foarte sinuos, există dificultăţi majore şi înainte de începerea acestuia, întrucât puţini dintre copii se "califică" pentru a deveni adoptabili. Legislaţia în vigoare prevede că pentru fiecare copil soluţia finală trebuie să fie reintegrarea în familia naturală sau adopţia. Este o soluţie ideală, dar imposibil de aplicat.
Dintre cei aproximativ 60.000 de copii instituţionalizaţi la nivel naţional, doar 1.602 au fost declaraţi adoptabili, potrivit datelor centralizate de Oficiul Român pentru Adopţii.
În clasamentul judeţelor în care adopţia pare a fi un subiect tabu, primul loc este ocupat de Maramureş, unde un singur copil din cei 1.432 din sistem a fost declarat adoptabil până în 12 noiembrie.
Conducerea instituţiei nu a dat explicaţii clare pentru această situaţie, directorul general Nicolae Boitor menţionând lipsa de personal şi faptul că multe dintre cazuri ar trebui reevaluate. Adjuncta acestuia, Lavinia Orzac, completează doar cu faptul că astfel de informaţii nu pot fi transmise telefonic, deşi nu i s-au cerut informaţii clasificate, nici date cu caracter personal.
Preşedintele Oficiului Român pentru Adopţii, Bogdan Panait, identifică mai multe probleme, printre care şi faptul că direcţiile nu sunt, aşa cum ar trebui, "avocaţii" copiilor. În opinia sa, reprezentanţii Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului ar trebui să dea fiecărui co