După ce interviul dat ziarului Adevărul de ministrul Teodor Baconschi a făcut înconjurul Europei, a venit şi rândul preşedintelui Băsescu să se exprime. Şeful statului a declarat, acum câteva ore, la Guvern, că România nu trebuie să denunţe unilateral monitorizarea pe Justiţie şi nici să condiţioneze aderarea Croaţiei. Dar ce înseamnă această delimitare?
Un pumn în plină figură tras de către preşedinte ministrului său de externe, într-un moment delicat, atât în plan european cât şi în cel al politicii interne.
Preşedintele României se poate dezice acum de afirmaţiile ministrului de externe, mai ales după ce a văzut reacţiile extrem de negative, din interior şi din întreaga Europă. Dar cu greu va putea convinge pe cineva că riposta pe Schengen nu fusese asumată şi dinspre Preşedinţie - aşa cum ne asigură surse extrem de bine informate, situate aproape de persoana şefului statului.
De altfel, în mediile politice informate şi în cele diplomatice circula de mai mult timp ideea unor măsuri de retorsiune la adresa nucelului dur al Uniunii, Franţa şi Germania. Doar scrisoarea miniştrilor de interne francez şi german venită, în mod neaşteptat, înainte de Crăciun, a precipitat lucrurile. Surse diplomatice afirmă că furia Parisului şi Berlinului a fost determinată de un interviu acordat de preşedinte ziarului „România liberă", în care acesta afirma că nu are nevoie să se întâlnească cu Nicolas Sarkozy pentru a discuta despre problemele din relaţiile româno-franceze. Dar şi de atitudinea ostilă a aceluiaşi preşedinte Băsescu la ultimul Consiliu European, din 16-17 decembrie.
Nici condiţionarea aderării Croaţiei nu este chiar o noutate din partea României. La Bruxelles, această conduită era deja cunoscută de mai multe luni, aşa cum de altfel ne-a şi declarat vicepreşedintele grupului socialist din Parlamentul European, Hannes Svoboda.
@
