Compania naţională de drumuri plăteşte de două ori acelaşi serviciu de evaluare a terenurilor expropriate pentru patru sectoare de autostradă din vestul ţării. Noua lege care reglementează procedurile de expropriere este, astfel, încălcată. România ar putea pierde fonduri europene de peste 100 de milioane de euro.
Traversare pe un pod ieşit din garanţie
În urmă cu o lună, la Bruxelles, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, se lăuda în faţa comisarului european pentru Politică Europeană, Johannes Hahn, cu rata mare de absorbţie a fondurilor de coeziune din Programul Operaţional Sectorial Transporturi. Patru sectoare de autostradă (Orăştie-Sibiu, Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva şi Nădlac-Arad) avea să construiască România cu finanţare prin Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, se mândrea ministrul. Realizarea celor patru proiecte costă în total 2.087.120.033 de euro. Din această sumă, aproape 1,5 miliarde de euro vin de la Uniunea Europeană (UE), fonduri nerambursabile.
Şmecherii făcute din pix pe autostrada Vestului: teren evaluat la preţuri diferite de acelaşi expert
Potrivit Hotărârii de Guvern 759/2007, zece procente din valoarea finanţată de UE - 150 de milioane de euro - sunt destinate următoarelor cheltuieli: costul de achiziţie a imobilelor expropriate (în măsura în care valoarea este stabilită de către un evaluator independent şi nu este mai mare decât preţul zonei); consilierea juridică în vederea expropierilor; documentele cadastrale şi realizarea rapoartelor de evaluare a proprietăţilor. Condiţia pusă de UE pentru a finanţa aceste proceduri cu 150 de milioane de euro este nenegociabilă: cheltuielile să fie făcute urmând fără abatere legislaţia naţională şi comunitară. Condiţie pe care Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a avut „grijă" s-o ignore.
Valoarea despăgubirilor, stabilită pri