Umbra comicului se simte şi astăzi la Vaslui, oraşul unde s-a născut. Marele Tănase zâmbeşte din tabloul de pe perete. Se scălâmbăie, se strâmbă din afişe, te trage de mânecă de după birou. Spiritul lui pare încă prezent şi pe străzile localităţii, în lucrurile comice ale vieţii de zi cu zi. Există un “colţ Tănase”, impropriu numit aşa, amenajat la Muzeul Judeţean “Ştefan cel Mare” din Vaslui. Un pic cam sărăcuţ, e drept, având în vedere că, de exemplu, fotografiile de casă ale familiei, importante, înrămate, aduse demult din locuinţa sa de la Bucureşti, ca şi manuscrise ale cupletelor, şi altele, zac în depozit şi nu sunt expuse. Însă, chiar şi aşa, colţul cu pricina este unul foarte căutat de copiii ce sosesc cu autocarele din toate... colţurile ţării pentru a se amuza la auzul cupletelor izvorâte de pe o bandă veche de magnetofon sau să facă haz de lungimea nasului actorului (din caricaturi). Părintele veseliei şi al bunei dispoziţii e agăţat ca un personaj de pe Broadway sau Hollywood în vitrinele cu amintiri ale muzeului vasluian.
Vasluiul, capitală de judeţ a Moldovei, este oraşul în care Constantin Tănase s-a născut, a copilărit şi a urmat cursurile şcolare. Aici, Tănase a luat contact prima oară cu lumea teatrului, la “Pârjoala”, şi a dat primele “reprezentaţii”, adolescent fiind, cu colegii de joacă, în coteţul şi beciul casei. Atât casa, cât şi grădina ori alte locuri de altădată nu mai sunt. Cel puţin din casa sa nu s-a recuperat nimic. Au ras comuniştii tot, au pus-o la pământ la câţiva ani după cutremurul din 1977. În oraşul natal al întemeietorului teatrului românesc de revistă există mai multe obiecte care i-au aparţinut, obiecte donate de soţia sa Virginia Tănase şi aflate în posesia Muzeului Judeţean “Ştefan cel Mare” din anii 1977-1978.
De altfel, şi muzeul nu este unul foarte vechi, el fiind inaugurat pe 26 septembrie 1975.
