Impresia mea, de om care s-a nascut aici (chit ca parintele lui - Dumnezeu sa-l odihneasca - e din Vaslui), este ca timpul ne ocoleste, ne ignora; ca Dumnezeu a uitat de noi, ca ne-a lasat in plata unui hazard malefic; ca vietuim pe un fel de halucinant cont propriu, intr-o autarhie bine (da' bine, domnule!) etansata. Preambul Va rog, cu plocoane, sa ma iertati ca va trimit un text vechi, da' vechi pe bune, scris acum vreo zece ani, daca memoria nu ma da de sminteala, cind tot de-a democratia ne jucam, la scara nationala, adica de la vladica la opinca, inghetind, cu mic, cu mare, prin odaile cui ne avea (si ne mai are) si flaminzind - literalmente! - tot acolo. L-am regasit chiar azi, Dumnezeu stie cum, pe un hard vechi de cind Microsoft-ul si m-a uimit, cum sa zic? - cinismul actualitatii sale. Al imperioasei sale actualitati, sa adaug, pleonastic, tautologic ori cum vor fi binevoind sa taxeze expertii intru figurile de stil si ceilalti din breasla fonemelor, lexemelor si sintagmelor (ca sint multi, mama, poate chiar prea multi, ma bate in secunda asta gindul...). Exceptind gradele, insuportabile, de-afara, din pielea basarabeanului de aci, imuabila si rastabacita, va pot asigura ca nimic esential nu s-a schimbat intre timp, basca faptul ca avem, vezi, Doamne, AIE, Decretul (abolit!) al lui Ghimpu (cel cu privire la semnificatia zilei de 28 iunie) si declaratii, una mai emfatica decit alta, apropo de (vai, ce plictis e sa tot tastezi, iarasi si iar, aceleasi eterne truisme) integrarea europeana, valorile democratice, economia de piatasi alte concepte care drapeaza nula celei mai capabile, poate, (obiectiv vorbind) guvernari din cite am avut dupa decesul RSSM (Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca). Impresia mea, de om care s-a nascut aici (chit ca parintele lui - Dumnezeu sa-l odihneasca - e din Vaslui), este ca timpul ne ocoleste, ne ignora; ca Dumnezeu a ui