Nu în mare, ca Santorini sau Atlantida, ci în haos financiar şi economic.
Adevărul este că Ciprul - unde, după mitologia greacă, s-ar fi născut Afrodita, zeiţa frumuseţii - se află în pragul falimentului ca urmare a situaţiei dezastruoase din ţara-mamă,Grecia. Băncile din Cipru, foarte numeroase, au investit sume uriaşe în bondurile greceşti, care şi-au pierdut valoarea, consecinţa fiind o criză mortală de lichidităţi. S-a apelat, aşadar, la mama-mare, Europa. Au mers la Bruxelles, chiar şi preşeditele Anastasiades, şi împreună cu experţii din CE, BERD, FMI ş.a.au stabilit că, pentru salvarea sistemului bancar cipriot, ar fi nevoie de exact 17 miliarde de euro. Nici mai mult, nici mai puţin, pentru o ţară cu doar 800.000 de locuitori; se-nţelege că vorbim de Republica Cipru, acea parte a insulei cu populaţie grecească, membră a UE, recunoscută internaţional etc., şi nu despre Republica din nordul insulei, populată de turci şi recunoscută doar de Turcia.
Faptul că o ţară a UE are nevoie urgentă de ajutor, nu este o premieră.
Irlanda, Grecia, Spania, Portugalia, Italia au cerut şi ele ajutor european.
Soluţia pentru Cipru este, însă, cu totul originală şi a pus, cam toată lumea, pe gânduri. Sigur, suma de 17 miliarde este foarte mare pentru o ţară aşa de mică, dar vom vedea că există, totuşi, nişte explicaţii.
Nici faptul că mulţi din aceşti bani vin de la UE şi FMI – 10 miliarde şi, respectiv, 1 miliard - nu este o premieră. Altceva a zguduit lumea financiară, ca şi populaţia cipriotă: restul de 6 miliarde de euro să fie obţinut prin instituirea unui impozit pe depozitele din bănci, 6,7% pentru cele mai mici de 100.000 de euro şi 9,9 % pentru cele de peste 100.000. Este o măsură fără precedent.
În fond, este un fel de naţionalizare a unor părţi din averea oamenilor, iar reacţia a fost cea aşteptată: bancomatele s-au golit, se aud che