O mare parte dintre români suferă acum din pricina zvârcolirilor unui Boc autocetluit cu lanţuri, ca protestatarii Greenpeace, de scaunul său de premier şi a cinismului iresponsabil al d-lui Băsescu. Opoziţia, ce să facă, s-a dus la Bruxelles pentru a atrage atenţia Parlamentului European asupra derapajelor antidemocratice ale actualei puteri, care i-au scos pe cetăţeni din răbdări şi în stradă. Acţiune legală şi corectă.

Numai că dl Crin Antonescu i-a reprezentat pe românii revoltaţi vorbind româneşte. Ceea ce nu e în folosul lor. Parlamentarii europeni ascultă mult mai atent un discurs rostit într-o engleză sau franceză fluentă, care nu-i sileşte să-şi pună căştile, în care, oricum, se aude o traducere plată şi aproximativă. Când te răsteşti oratoric româneşte, capitol la care dl Antonescu e maestru, ai şansa să-ţi scazi audienţa cu circa 50%.

Se împlinesc în curând trei ani de când, într-o emisiune televizată, l-am rugat pe candidatul la prezidenţiale Crin Antonescu să-şi justifice candidatura printr-o alocuţiune în limba engleză. D-sa nu ştia o boabă. A oferit în schimb o mostră de franceză din vârful limbii. Domnule Antonescu, cred că veţi lua nişte lecţii intensive pentru a stăpâni o limbă de circulaţie, căci nu puteţi să nu fiţi de acord că e mare nevoie pentru postul de Preşedinte al României, nu al Rusiei, îi spuneam atunci.

Aceeaşi discuţie, despre necesitatea de a şti englezeşte bine, o avusesem cu vreun an înainte cu preşedintele Băsescu. Nu o reproduc, pentru că nu a fost publică. De atunci şi până acum, dl Băsescu a început să vorbească, în băsic english, ce-i drept, dar o rupe. Dl Antonescu, vocea românilor asupriţi la Bruxelles, candidatul cu cele mai mari şanse, potrivit sondajelor, la alegerile prezidenţiale viitoare, nu a catadicsit să înveţe nici măcar atât cât să citească un discurs în engleză de pe foi de hârtie, nu să-şi