Joseph ROTH
Tarabas. Un trecator pe acest pamint
Traducere si postfata de Bogdan Mihai Dascalu, Editura Univers, Colectia „A treia Europa“, Bucuresti, 2000, 176 p., f.p.
Povestita in citeva cuvinte, o carte de valoare sufera, se spune, o reala diminuare a calitatilor sale. Ipoteza de mai sus este verificata pe deplin de romanul lui Joseph Roth, Tarabas. Scrisa intr-un stil lapidar si avind un ritm sustinut, cartea ii impune cititorului o atentie lucida, treaza, absolut necesara pentru a decela din text zonele de concentrare a semnificatiei. Asa ca rezumatul romanului – Nikolaus Tarabas, emigrant de cetatenie rusa la New York, se intoarce acasa, intr-una „dintre acele natiuni cirmuite pe atunci sprimele decenii ale secolului al XX-leat de marele tar si denumite astazi « popoare de granita»“, la vestea declansarii razboiului dintre Rusia si Austria; intr-o perioada confuza, urmind instalarii pacii, Tarabas, mentinindu-si inca gradul de colonel cistigat in razboi, bruscheaza fizic un evreu, iar din acest moment viata sa ia o alta turnura, din temutul comandant al unui regiment, Tarabas devenind un umil cersetor – nu doar ii simplifica, dar ii si denatureaza subiectul. Cartea nu este sau nu este in exclusivitate, cum ar putea scurta prezentare de mai inainte sa dea de inteles, o reluare a eternei povesti despre ascensiunea urmata in mod necesar de o prabusire si nici o rescriere a cazului „pacatosului“ transformat in „sfint“.
In primul rind, deoarece „pacatosul“ si „cucernicul“, intr-adevar avataruri ale lui Tarabas, nu sint decit infatisari particulare, echivalente, desi antagonice, pe care le ia vocatia fundamentala a personajului: aceea de a fi un inadaptat la dinamica sociala, care impune desfasurarea vietii fiecarui individ prin interactiunea cu semenii sai. Cartea lui Roth este una dintre cele mai subtile scrutari ale i