În procesul de admitere la instituţiile de învăţământ superior anul acesta a apărut o situaţie delicată în legătură cu cererile unor absolvenţi ai şcolilor cu predare în limba rusă. Se ştie că de mai mult de 20 de ani acestora li se repartizează anual 20% din totalul locurilor cu finanţare de la buget. Până nu demult nu prea s-au auzit voci care să spună că sistemul cotelor este unul ce creează probleme de alt gen.

Anul acesta însă problema cotelor a ieşit la suprafaţă într-o altă lumină în cadrul admiterii la universităţi. Unii absolvenţi ai şcolilor alolingve care au dorit să concureze pentru locurile distribuite după cota ce le revine au constatat că nu existau grupe în rusă la specialităţile solicitate. Prin urmare, au decis să depună documentele la specialitatea dorită în grupele cu predare în limba română. Au fost însă refuzaţi, invocându-se un regulament al Ministerului Educaţiei care ar interzice acest lucru. E vorba de un regulament aprobat, după cum am înţeles, anual, cu diferenţe minore de la un an la altul. Mai degrabă, aşa au interpretat cei din comisiile de admitere din universităţi.

În scurt timp, ministrul Educaţiei Maia Sandu a emis un ordin prin care precizează că punctul 18 al acestui regulament a fost interpretat abuziv. Iată conţinutul acestuia: „Pentru candidaţii deţinători ai diplomei de bacalaureat care solicită specialităţi în limba rusă de instruire, cota-parte la concursul de admitere se stabileşte 20% din numărul de locuri prevăzute pentru înmatriculare“. Într-adevăr, formularea punctului 18 este clară şi nu lasă loc pentru interpretări, în sensul că nu exclude în mod explicit dreptul absolvenţilor şcolilor de limbă rusă de a candida pentru locurile destinate celor din şcolile de limbă română.

Ordinul ministrului Maia Sandu are menirea însă nu numai de a clarifica o situaţie, dar şi de a o complica în acelaşi timp, de ace