Traducerea peliculei despre Stalin „Al treilea salt" arată cum, la indicaţia Partidului Comunist, era schimonosită limba băştinaşilor în RSSM pentru a demonstra că este alta decât în dreapta Prutului.

Introducerea „limbii moldoveneşti" în RSSM în 1941 a generat o luptă ascunsă între scriitorii din aşa-numitele partida basarabeană şi cea transnistreană. Cei cu studii filologice temeinice făcute până la 1940 şi experienţă scriitoricească în România nu puteau să coboare la nivelul lingvistic al moldovenismului primitiv adus şi promovat de colegii lor de peste Nistru.

Flmul „Al treilea asalt", turnat în anul 1948, la Kiev, a rămas în analele cinematografiei ca prima peliculă în care era proslăvit „geniul militar" al lui Stalin. Producţia relata despre eliberarea peninsulei Crimeea. Comitetul Central al Partidului Comunist (bolşevic) din Moldova a decis traducerea lui în „limba moldovenească". În luna iunie 1948, o echipă de actori de la Teatrul Naţional „A.S. Puşkin" din Chişinău au dublat la Odesa versiunea moldovenească a scriitorului transnistrean Ion Canna. Textul a fost aprobat de CC al PC(b)M. Basarabeanul Emilian Bucov, cu studii filologice la Bucureşti, a intervenit în traducere, ceea ce a generat un conflict. El a fost învinuit că a românizat „limba moldovenească".

Scandalul a izbucnit când Ion Canna a mers la Odesa să verifice calitatea imprimării. Acolo i s-a spus că la studio a fost tovarăşul Bucov, care, ascultând câteva crâmpeie din film, a rămas nemulţumit de calitatea traducerii. Emilian Bucov a afirmat că CC al PC(b)M l-a împuternicit să verifice traducerea, că tovarăşul Canna este un comunist serios şi un politician bun, dar nu cunoaşte îndeajuns „limba literară moldovenească". Întors la Chişinău, Canna l-a telefonat pe Bucov, însă a auzit aceleaşi argumente. Ba mai mult, Bucov i-a explicat că el intenţionat românizează filmul, întrucât