Invenţia britanicului Joseph Hudson din 1870 a fost folosită pentru prima oară la un meci în Cupa Angliei, la Nottingham-Sheffield 2-0 (1878). Produsele companiei Hudson sînt folosite astăzi de FIFA şi forţele NATO!

Un tip harnic, băiat de fermier din Derbyshire, venit la Birmingham să se pricopsească. Asta era la sfîrşitul anilor 1800 Joseph Hudson, britanicul obişnuit cu munca de la 12 ani. A, şi mai avea ceva în plus: idei neaşteptate!

Născut în 1848, Hudson pune pe picioare la doar 22 de ani propria afacere: producerea unor noi modele de fluiere. Ciudat? Peste doar 8 ani, fotbalul avea să-l declare genial. Apoi, Scotland Yard să-l facă celebru. De la atacanţi la poliţişti, ţiuitul lui Hudson cucerea lumea!

Băţul ridicat, înlocuit de ţiuit

În 1878, cînd la noi apăreau primii bani româneşti de hîrtie, englezii jucau fotbal. Şi nu oricum! În Cupa Angliei, meci mare în turul 2, Nottingham Forest-Sheffield FC. Hudson se dă peste cap şi-i convinge pe arbitri să folosească obiectul mic, de metal, pe care el îl proiectase.

Pînă atunci, toate deciziile brigăzii se comunicau prin ţipete disperate, se mai folosea cîte un băţ ridicat spre atenţia combatanţilor, sau, la meciurile mai liniştite, se flutura o eşarfă care să oprească jocul!

A fost 2-0 pentru Nottingham, n-au ajuns ei nici măcar în finală, dar meciul avea să rămînă în istorie drept primul în care s-a auzit sunetul pe care aveau să-l aştepte mereu tribunele la start şi pe care să-l deteste deseori jucătorii.

De la arbitri la poliţişti

Anul a fost unul magic. Tot atunci, pe 14 octombrie, s-a disputat primul meci în nocturnă, la Sheffield. Iar pentru Hudson, începea nebunia! Peste doar 5 ani, în 1883, aduce o îmbunătăţire invenţiei: se spune că a scăpat din braţe vioara la care cînta şi, impresionat de sunetul produs, s-a gîndit să introducă în fluier un cocoloş de hîrt