Modificările demografice, creşterea densităţii populaţiei, sărăcia locuitorilor defavorizaţi din centrele urbane, in diverse zone geografice ale globului au fost semnalate, in ultimele două decenii, ca factori ai resurgenţei unor boli precum tuberculoza, dizenteria şi holera. Intre deceniul 5 şi cel ultim al secolului 20, populaţia globului a crescut de la 2,5 la peste şase miliarde, creşterea de varf fiind inregistrată in zona Africii şi Asiei. (...)
Modificările demografice, creşterea densităţii populaţiei, sărăcia locuitorilor defavorizaţi din centrele urbane, in diverse zone geografice ale globului au fost semnalate, in ultimele două decenii, ca factori ai resurgenţei unor boli precum tuberculoza, dizenteria şi holera. Intre deceniul 5 şi cel ultim al secolului 20, populaţia globului a crescut de la 2,5 la peste şase miliarde, creşterea de varf fiind inregistrată in zona Africii şi Asiei. Urbanizarea masivă, fuga din rural in urban, supraaglomerarea marilor aşezări urbane cu peste 10 milioane de locuitori reprezintă elementele complexului de interacţiuni, factorii facilitanţi. Călătoriile internaţionale şi comerţul global, cu creşteri fără precedent, au permis difuzarea rapidă a patogenilor, corelată cu diversitatea şi rapiditatea mijloacelor de transport, traficul aerian şi maritim (uriaşele nave de croazieră, cu focare epidemice la bord, au favorizat difuziunea, in porturile unde s-a staţionat). Conflictele locale armate, refugiaţii au generat epidemii extinse şi necontrolate (patogenii dizenterici, Salmonella, mycobacterii tuberculoase). Calamităţile naturale (cutremure, inundaţii, tsunami) au determinat sistematic apariţia unor boli ca dizenteria, holera şi tuberculoza. Importul unor animale de companie exotice (reptile, iguane, broaşte ţestoase), importul masiv de fructe şi legume contaminate cu bacili dizenterici, E. coli