Sa ne amintim. O scurta intalnire de taina, in cabinetul din Palatul Victoria, intre premierul Tariceanu, invinuitul Dinu Patriciu si Monica Macovei a fost taxata, pe buna dreptate, ca o inadmisibila imixtiune in treburile justitiei. Au fost voci care au sustinut ca asemenea gafa ar fi trebuit sa-l coste postul pe primul-ministru. Istoria insa se repeta, ba inca la un nivel superior si cu accente grotesti. E absolut discutabila graba cu care ministrul apararii, Teodor Atanasiu, a fost dat pe mana anchetatorilor si imediat suspendat din functie de catre presedinte. Desi plangerile penale impotriva sa sunt ridicole, mirosind a pedeapsa pentru cutezanta de a-i fi suflat lui Basescu ideea retragerii din Irak. Delict mai curand politic si care putea fi rezolvat tot politic. Simultan insa, Traian Basescu a fost nevoit sa-l indeparteze pe seful Statului Major General, generalul Eugen Badalan, un favorit al sau. Implicat intr-un dosar de coruptie (4.000 de masini militare casate contra a doar 6.000 de cauciucuri de la Tofan). Dosarul se adauga altora care gestau la DNA si in care capi ai Armatei sunt cercetati pentru afaceri uriase cu carburanti si furnituri, pentru contracte oneroase. Procurorii sunt datori ca, in sfarsit, sa le scoata de la murat.
Stupefiant si grosolan insa, presedintele Basescu a profitat de ceremonia instalarii vechiului sau coleg de scoala militara, viceamiralul Gheorghe Marin, la carma operativa a Armatei, pentru a fi nu mediator constitutional, ci magistrat in roba. Si a transmis catre DNA un mesaj televizat. Anume ca Eugen Badalan, sa le fie clar procurorilor, are o cariera absolut onesta. Si oricum, in principiu, chiar daca or fi prin dosare niste acte de coruptie, generalii care au incheiat contractele nu-s vinovati. Nu cred ca in fata unei imixtiuni atat de brutale in treburile justitiei mai e ceva de comentat.
