Ulei de măsline îndoit cu ulei de floarea-soarelui, miere înmulţită cu sirop industrial de glucoză şi carne de cal vândută drept carne de vită. Sunt doar câteva exemple de alimente falsificate.

Sub ambalaje care îţi iau ochii şi etichete care promit sănătate curată se pot ascunde produse îndesate cu ingrediente ieftine sau drese cu aditivi nocivi care le anulează toate efectele benefice. Preţul mare nu e întotdeauna garanţia reţetei autentice.

De exemplu, credeţi că gătiţi cu ulei "de lux", dar, de fapt, sfârâiţi alimentele în grăsime ce umple casa de fum. Credeţi că beţi cafea superioară şi, de fapt, "savuraţi" nechezol. Vestea proastă este că, adeseori, doar un ochi format poate deosebi produsele autentice de cele contrafăcute şi, uneori, făcăturile se văd doar la gătit.

"Evenimentul zilei" dă startul unei campanii de demascare a alimentelor falsificate, care ne storc de bani, dar ne îmbolnăvesc. Astăzi vă prezentăm cele mai contrafăcute produse de pe piaţă, dar şi câteva metode prin care să le recunoaşteţi.

Cantitate mare cu materie primă puţină

Falsificarea alimentelor este o meteahnă veche. Încă de la începutul secolului al XIX-lea, produsele erau multiplicate cu chimicale. Cele mai cunoscute exemple sunt adaosul de sulfat de aluminiu sau cretă zdrobită în făină sau a bicarbonatului de amoniu pentru "a drege" gustul acru al făinei alterate. În bere se punea stricnină, o substanţă toxică, care să-i dea gust amar.

Astăzi, carnea, uleiul extravirgin, mierea, laptele, peştele scump şi cafeaua se falsifică cel mai mult. Există două mari metode: fie se adaugă substanţe ieftine de umplutură, care scad valoarea nutritivă (pentru a obţine un volum mare cu materie primă puţină), fie "se tratează" alimentul cu chimicale pentru aspect şi gust sau pentru a-i prelungi durata de viaţă pe raft.

Mai mu