Procentul de promovabilitate în INM a fost în acest an cel mai scăzut din istoria institutului.
CSM ia în vizor haosul din Magistratură
Doar 68 de posturi din cele 200 scoase la concurs s‑au ocupat în acest an la Institutul Naţional al Magistraturii, locul în care, după încă doi ani de studii, absolvenţii de Drept devin judecători şi procurori. Eşecul este cu atât mai surprinzător cu cât, începând din acest an, nota minimă de admitere a fost scăzută de la 8 la 7. Dacă ar fi rămas aceeaşi notă minimă ca şi anul trecut, doar cinci absolvenţi de Drept ar fi intrat acum la INM. Dezastrul din acest an este motivul pentru care se impune o analiză asupra calitaţii pe care o oferă facultăţile de Drept din România.
Supersalariaţii din universităţi fac bani chiar şi în lipsă. Salariile le sunt plătite pe pontaje false!
Statul domină privatul
Rezultatele obţinute la admiterea în Magistratură în ultimii şase ani furnizează un adevăr ce devine evident prin însuşi faptul că e generat statistic: facultăţile de stat domină categoric topul absolvenţilor de Drept care trec examenele de la INM, deşi "produc" anual semnificativ mai puţini absolvenţi decât facultăţile particulare. Facultăţile de stat din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, la care se adaugă Academia de Poliţie, sunt cele ale căror absolvenţi reuşesc, an de an, să treacă examenele deosebit de severe de admitere la INM.
Cele peste 40 de facultăţi private, deşi livrează anual mii de absolvenţi, îşi pot număra pe degetele de la mână asemenea reuşite. În vreme ce decanii facultăţilor de stat explică această situaţie prin rigoarea cu care îşi organizează admiterea şi-şi derulează studiile, cei de la „privat" susţin că propriii lor absolvenţi nu sunt interesaţi de o carieră în Magistratură şi preferă avocatura sau angajarea la departamentele juridice ale societăţilor comerciale.
Dar cum decurge un
