Să ne întoarcem unde viaţa ar fi trebuit să fie şi nu a fost

să fim la fel de perfecţionişti ca şi bunica când tăia tăiţei pentru

supa de duminică

să uităm că trăim într-o cavernă dilatată de secol ce şi-a pregătit

atent apariţia

ca un surâs jovial pe buzele unei frumoase doamne ridicându-şi discret

chiloţeii de pe marginea piscinei

ce putem face e să ne ducem împăcaţi anii pe care atât ne-am dorit

să-i ajungem

fără să ne pese că ne vor îngropa cu fiecare zi sub greutatea lor şi nu

ni-i înfiiază nimeni

eu stau sigur într-o elegie cu obloanele trase şi nu mai întreb de tine

nu aştept să-ţi apară chipul în fereastră şi să-ţi arăt cum creşte iarba

peste mâna care ţi-a dăruit scoruşe şi porumb fiert

acesta este ultimul poem pe care îl scriu degeaba se cârcoteşte de astă

dată chiar mă voi ţine de cuvânt

e o mândrie a mea dacă atunci când moartea va veni mă va găsi cu o

boală mai puţin

Să ne întoarcem unde viaţa ar fi trebuit să fie şi nu a fost

să fim la fel de perfecţionişti ca şi bunica când tăia tăiţei pentru

supa de duminică

să uităm că trăim într-o cavernă dilatată de secol ce şi-a pregătit

atent apariţia

ca un surâs jovial pe buzele unei frumoase doamne ridicându-şi discret

chiloţeii de pe marginea piscinei

ce putem face e să ne ducem împăcaţi anii pe care atât ne-am dorit

să-i ajungem

fără să ne pese că ne vor îngropa cu fiecare zi sub greutatea lor şi nu

ni-i înfiiază nimeni

eu stau sigur într-o elegie cu obloanele trase şi nu mai întreb de tine

nu aştept să-ţi apară chipul în fereastră şi să-ţi arăt cum creşte iarba

peste mâna care ţi-a dăruit scoruşe şi porumb fiert

acesta este ultimul poem pe care îl scriu degeaba se cârcoteşte de astă

dată chiar mă voi ţine de c