•Un sfert din populatia activa a judetului Iasi munceste la negru. Efectele acestui fenomen se vor rasfrange asupra celor care lucreaza fara sa aiba inregistrat un contract de munca cat si asupra bugetului de asigurari sociale. Disproportia existenta intre numarul de angajati si cei care beneficiaza de asigurari sociale este marcata sever de munca la negru. Efectele eludarii legislatiei in privinta relatiilor de munca se vor resimti din plin peste cateva decenii cand actualii lucratori la negru vor realiza ca nu au vechime si prin urmare nici dreptul la pensie.

Jumatate din firmele private nu au inregistrat contracte de munca

Inainte de 1989, in judetul Iasi existau aproximativ 250.000 de angajati si imposibilitatea muncii la negru. In prezent, numarul angajatilor abia ajunge la 180.000, in contextul in care populatia judetului a inregistrat variatii nesemnificative. Potrivit statisticilor elaborate recent de Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Iasi, doar jumatate din firmele cu capital privat au inregistrat contracte individale de munca ale angajatilor. La ITM, 11.182 de firme private din cele 21.983 existente in evidentele Camerei de Comert si Industrie au inregistrat 116.018 contracte individuale de munca si 10.456 de conventii civile. Diferenta pana la 180.000 de angajati reprezinta numarul persoanelor care-si desfasoara activitatea in sectorul bugetar si in cadrul agentilor economici cu capital mixt. Diferenta de 70.000 existenta intre numarul angajatilor inainte de 1989 si pana la inceputul anului 2000 poate fi explicata prin pierderea locurilor de munca in urma restructurararii economiei la nivelul judetului si prin pensionarea acestora. Ponderea o detine insa pierderea locurilor de munca.

Un iesean din patru munceste la negru

Printre cei care sunt luati in vizorul ITM se numara agentii economici