Ne-am gasit in acelasi timp la poarta Gradinitei catolice de la Cutitul de Argint. Eu venisem ca reporter, ea ca mama dornica sa-si inscrie fetita acolo. Ne-a primit sora Veronica pe amandoua cu aceeasi bunavointa, in cabinetul directorial de la parterul casei caramizii, cu curte larga si geamuri inalte. Doamna M are o fetita de 5 ani. Acum e la o alta gradinita particulara, dar ar vrea tare mult sa transfere copila la Gradinita catolica. Familia e ortodoxa, dar "stiti doamna ce educatie buna dau catolicii, au rigoarea aia si seriozitatea care le noi nu exista. Se vede din vestimentatia educatoarelor, ce sa mai zic de limbaj si comportament", imi zice doamna M.
Pe urma, in fata surorii Veronica doamna M. s-a deschis ca la confesional: "Nu vreau sa va mint. As vrea sa o inscriu aici si pentru ca dupa aceea are mai multe sanse sa fie acceptata la Scoala catolica. Si acolo chiar se face carte". Sora Veronica i-a spus conditiile, preturile, si in final au facut schimb de numere de telefon. Gradinita are o lista de asteptare. De indata ce vor face calculele pentru grupele din vara o s-o anunte si pe doamna M. daca i-a fost sau nu admisa fiica la Gradinita catolica.
Nu e singura gradinita catolica din Bucuresti asaltata de familiile ortodoxe in cautarea educatiei "serioase". Sunt pana in zece in tot orasul, si primesc copii de toate confesiunile. De altfel nu se diferentiaza de restul prin programa, ci prin tinuta educatoarelor-calugarite. Aici nu avem Miss-e cochete, ci Surori drapate in alb-bleu, cu capul acoperit si un zambet senin. Au o singura ora de religie pe saptamana, la care copiii invata despre toate religiile, ma asigura sora Veronica. De Paste au fost cu cei ortodocsi la biserica ortodoxa sa-i impartaseasca.
Surorile care tin gradinitele catolice din Bucuresti apartin de diverse ordine de maicute, in general din alte tari. Cele
