Lucrările la noua clădire a Bibliotecii Naţionale a României sunt aproape de final: urmează complicatul proces de transferare a cărţilor, care, în cazul colecţiilor rare, va fi de-a dreptul spectaculos, presupunând şi eforturi financiare deosebite
Cărţile din Biblioteca Naţională, situate în 11 locuri diferite din Capitală, sunt parţial împachetate, gata de a fi mutate în impozanta clădire comunistă rebranduită de vizavi de Tribunalul Municipiului Bucureşti. Cititorii s-au împuţinat, în comparaţie cu anii trecuţi, pentru că numeroase publicaţii nu mai pot fi consultate, aşteptând, în cutii, să ajungă la noua destinaţie.
Actualul sediu central, devenit neîncăpător şi impropice depozitării colecţiilor bibliotecii, este dezolant de pustiu: doar câţiva cititori, majoritatea în vârstă, dar şi unii studenţi, mai merg în sălile de lectură. Lucrurile se vor schimba, însă, radical, promite directoarea Bibliotecii, viitorul sediu beneficiind de toate facilităţile moderne pentru atragerea publicului: cafenele, restaurante, librării, săli de expoziţii, un muzeu al cărţii, servicii de fotocopiere, parcări spaţioase.
"Ne-ar trebui cam 200 de oameni şi vreo 15 ani ca să curăţăm tot ce s-a făcut alandala"
Directoarea generală a Bibliotecii, conf. univ. dr. Elena Tîrziman, se arată optimistă în ceea ce priveşte respectarea termenului de finalizare a noii construcţii: sfârşitul lui 2011. Cu toate acestea, ţine să precizeze că până în 2013 va fi imposibil ca activitatea bibliotecii să se desfăşoare la parametri normali, dată fiind dificultatea procesului de mutare a cărţilor. Problemele ţin, în primul rând, de precaritatea resurselor umane disponibile: "Noi trebuie să fim, conform indicatorului de ţară, 995 de persoane angajate la BN, dar suntem 250. Gândiţi-vă că ne-ar trebui cam 200 de oameni şi vreo 15 ani numai ca să curăţăm tot ce a însumat BN,