Sportivul a făcut parte timp de trei ani din loturile de juniori şi de tineret ale naţionalei de handbal. El a participat şi la un Campionat European de juniori. Handbalul l-a fascinat încă de mic pe Cristian.
Născut într-o familie de sportivi, atât mama, cât şi tatăl fiind profesori de handbal, acest lucru a cântărit greu în privinţa viitorului său. Astfel se face că, la doar 10 ani, Cristian a fost înscris la cursurile de handbal, care aveau să-l transforme într-un sportiv de valoare.
Primele medalii le-a obţinut la 11 ani
„Handbalul mi-a plăcut dintotdeauna, însă abia din clasa a III-a am început să-l practic. Atunci am avut norocul să se înfiinţeze prima grupă de handbalişti“, a povestit sportivul. Pasiunea pentru handbal l-a făcut să renunţe la cealaltă iubire din copilărie, fotbalul.
„Făceam în paralel şi fotbal şi handbal, însă după un an am renunţat la fotbal. Handbalul mi s-a părut mai spectaculos pentru că reuşeam să înscriu mult mai des comparativ cu celălalt sport“, a explicat Cristian. Cursurile urmate sub îndrumarea părinţilor săi au contat enorm în dezvoltarea sportivă a tânărului.
La grupele de juniori 1, pe când avea doar 11 ani, a reuşit să câştige primele medalii din cariera de sportiv: una de bronz şi alta de aur. Ambele au fost dobândite în cadrul ligii naţionale de juniori, cu echipa şcolii. Impulsionat de acest lucru, tânărul s-a antrenat foarte mult, lucru care i-a adus la 17 ani o nouă medalie de argint în cadrul unui campionat naţional.
A jucat pentru naţionala de juniori
„Momentul în care am ieşit campion naţional la juniori a fost unul foarte plăcut, mai ales că atunci concurasem împotriva unei echipe în care jucătorii erau cu un an şi jumătate mai mari decât noi“, a mai spus Cristian. Meciurile făcute de tânăr l-au adus şi în atenţia antrenorilor de la Naţion