Decizia o vom afla până vineri, de la Paris. Înscrierea ceramicii de Horezu pe lista UNESCO este discutată, alături de alte 17 practici din diferite ţări, la sesiunea anuală a Comitetului Interguvernamental pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Imaterial, care are loc până pe 7 decembrie în Capitala Franţei.

După patru ani de demersuri, Ceramica de Horezu şi meşteşugul olarilor din zonă devin valori patrimoniale universale prin înscrierea lor, în 2012, pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial a UNESCO. Statutul obţinut obligă România să protejeze această practică şi să asigure transmiterea ei din generaţie în generaţie, în forma în care se exercită actual în Hurezi.

Ceramica de Horezu este fabricată artizanal în partea de nord a judeţului Vâlcea, unde sunt activi în jur de 50 de olari tradiţionali.

Mănăstirea Horezu figurează de asemenea pe lista Lista Patrimoniului Mondial cultural şi natural din 1993. România mai are trei dosare de candidaturi depuse la UNESCO : „ procedurile sunt migăloase, iar dosarul amănunţit ştiinţific“, asigură, într-un interviu pentru "Adevărul", Sergiu Nistor, secretar de stat la Ministerul Culturii pe probleme de patrimoniu, care va asista la momentul deliberării, la sediul UNESCO din Paris.

Adevărul : Ce reprezintă pentru România înscrierea meşteşugului olarilor pe lista Patrimoniului Cultural imaterial UNESCO? Ce consecinţe directe pentru meşteşugul olarilor din România va avea această recunoaştere?

Sergiu Nistor: Există două aspecte. Pentru România înscrierea meşteşugului olăritul tradiţional de la Hurezi reprezintă, pe de o parte, o recunoaştere a valorii universale a acestui meşteşug în forma în care el ne-a fost transmis din generaţie în generatie până astăzi în regiunea Hurezi. Pe de altă parte, e o obligaţie a statului român de a proteja de o manieră specifică acest meşteşug şi exercitarea s