România ocupă locul 17 în UE, după PIB, imediat după Cehia. Din păcate însă, când privim spre populaţie, România se plasează pe locul 7, nu pe 11 precum Cehia. Iar în ceea ce priveşte teritoriul, ne situăm pe locul 9, nu pe 14 ca statul slav. Mai are sens să discutăm despre Irlanda, o ţară care n-are 21,5 milioane de locuitori ca noi, nici 10,5 precum Cehia, ci doar 4,5 milioane şi scoate un PIB care o plasează pe locul 14 în UE?!
Nu, n-are sens. Mai bine detaliem analiza. PIB-ul Poloniei depăşeşte 300 miliarde de euro, fiindcă la el lucrează 10 milioane de salariaţi. La cel al Cehiei muncesc 4,8 milioane şi ajunge la 137 miliarde. De ce noi n-avem decât 4,3 milioane de salariaţi şi scoatem sub 116 miliarde? Fiindcă, aşa cum spunea acum 100 de ani P.P. Carp, "românul se naşte bursier, trăieşte funcţionar şi moare pensionar".
Da, dar simpla consemnare a acestui ideal naţional nu explică cine-i ţine în spate şi pe bursieri, şi pe funcţionari, şi pe pensionari. Păi, dacă dintr-o populaţie activă de 9,9 milioane scădem şomerii, rămânem cu o populaţie ocupată de 9 milioane. Din nefericire, nu de la 9 milioane se încasează impozite şi contribuţii sociale, ci de la 4,3 milioane - totalul salariaţilor. Iar dacă mai avem curiozitatea să vedem câţi sunt soldaţii care luptă în linia întâi - lucrătorii direct productivi -, se ajunge la sub 3 milioane. Fiindcă restul îi aprovizionează cu muniţie. Sau le instruiesc copiii rămaşi acasă şi le tratează rănile de şrapnel. Ori, chiar mai rău, doar mâzgălesc pe hârtie aprobări pentru ieşirea cazarmamentului din depozite.
Rămân deci sub 3 milioane de români care ţin în spate aproape 20 de milioane. Aşa că degeaba consemnează enciclopediile date impresionante despre România - 238.391 kilometri pătraţi, 21,5 milioane de locuitori, potenţial agricol şi forestier însemnat, resurse minerale, căi de navigaţie.
