O fată mlădie, cu cosiţe aurii, lungi până la brâu, cu ochi scânteietori, cu obrajii rumeni şi guriţa roşie ca floarea de mac ce creşte, nestingherită, printre butucii de vie de pe dealul mereu însorit. Frumoasa „ţărancă din Drăgăşani, iubită de boieri”! Aşa i-a spus Păstorel Teodoreanu, ei, licorii obţinute din fructul viţei strămoşeşti de Crâmpoşie. Pentru că fata aceasta e, de fapt, un vin.
În ţinutul Drăgăşanilor sunt câteva soiuri de viţă-de-vie care se cultivă încă de pe vremea dacilor. Sunt poate 2.500 ori chiar 3.000 de ani de când Braghina, Gordanul, Tămâioasa, Crâmpoşia – ca soiuri albe – şi Negrul Vârtos – ca soi roşu – s-au adaptat perfect acestui loc, binecuvântat de Dumnezeu cu mult soare şi cu tovărăşia Oltului, care s-a aşternut blând la picioarele dealului îmbrăcat de podgorii.
„Efectul Coandă”
Cu câţiva ani în urmă ne întâlneam cu istoria acestui loc în nişte circumstanţe excepţionale. Primisem invitaţia din partea baronesei von Kripp, nimeni alta decât nepoata Prinţului Barbu Ştirbey. Ileana von Kripp, născută Costinescu, fusese nevoită să emigreze în timpul regimului comunist. Am povestit, mai demult, într-un articol, despre aventura acestei „evadări”, prin „efectul Coandă”... Savantul Henri Coandă cedase statului român drepturile pentru o parte dintre descoperirile lui revoluţionare, cerând în schimb „viaţa” mai multor zeci de români pe care i-a „extras” din România comunistă. Ileana, elevă de liceu, a fost unul dintre aceia. După căderea comunismului, familia von Kripp a reuşit să obţină prin retrocedare câteva proprietăţi strămoşeşti, între care şi podgoria de la Drăgăşani. Un loc care avea să-i atragă nu doar prin frumuseţea lui, ci şi prin încărcătura emoţională deosebită.
„Efectul Ştirbey”
Puţină lume mai ştie astăzi că, după năucitorul flagel al filoxerei, soarta soiurilor româneşti de
