Exista o fenomenologie a gurii Va puteti imagina o masa la care sunt invitati cei mai mari filosofi ai lumii? Pe langa filosofiile asupra universului, ei au filosofat si pe marginea gastronomiei.

Marii filosofi au vazut in toate zilele de sarbatoare un pretext de ospete si o parada a celor mai neobisnuite preparate culinare. Fiecare avea preferintele lui, iar bucatele dorite nu puteau sa lipseasca de la o asemenea masa.

AROME NATURALE. Jean-Jacques Rousseau este filosoful care a afirmat ca "omul este bun de la natura". De aceea, si filosofia lui despre "a sti sa mananci" este foarte aproape de natura: sa stii sa consumi simplu si rustic, sa nu accepti decat felurile care nu necesita vreo pregatire, eventual doar una minima. Astfel, pe masa lui de sarbatoare - care trebuia aranjata obligatoriu in natura, langa un izvor - puteau sta grane recoltate din zona si un vin sanatos. Filosoful Genevei lauda si meritele produselor lactate, ale fructelor si legumelor. El crede ca gustul nesanatos este acel gust elaborat, compus.

Kant era intotdeauna preocupat de gustul mancarii care, spunea el, favorizeaza sociabilitatea la masa. Cand face teoria simturilor, filosoful incadreaza gustul alaturi de miros in categoria celor inferioare si subiective. Meniurile lui erau clasice: trei feluri de mancare, branza si unt. La masa sa se serveau fripturi, dar niciodata vanat. Filosoful teoretizeaza si efectele bauturilor: vinul stimuleaza, berea hraneste, iar rachiul provoaca betii taciturne.

GUSTURI ELABORATE. Nietzsche vedea nutritia ca una dintre artele frumoase. El a fost de parere ca alimentatia determina comportamentul uman. De pe masa sa nu lipseau niciodata mezelurile, "jambon à la wieloise", mierea sau prajiturile de Savoia. Abia in ultimii ani de viata a descoperit savoarea fructelor. Lipsa banilor ii interzicea insa mesele copioase pe care si le-ar fi dori