Pe rand, liderii partidelor importante din Romania s-au pronuntat in legatura cu posibilitatea modificarii Constitutiei. Demersul are la baza si o justificare corecta, si anume necesitatea racordarii cadrului constitutional la cel european, dupa integrarea in UE. Exista inca perspectiva adoptarii unui Tratat constitutional comun, chiar daca votul recent din Irlanda a aparut ca o piedica temporara. Asadar, din acest punct de vedere, a vorbi despre modificarea Constitutiei si a profita de contextul european pentru a face corecturi la textul de baza nu este, in sine, un lucru rau. Dimpotriva.

Dar modul in care s-a incercat construirea actualei dezbateri arata ca nu se va ajunge la nimic pozitiv. Prima observatie este aceea ca motivele pentru care fiecare partid vorbeste despre aceasta tema nu au nicio legatura cu dorinta sincera de a imbunatati cadrul constitutional. Mircea Geoana a initiat subiectul pentru a-si oferi o iesire populista din tema votului din parlament pentru sustinerea politica a lui Adrian Nastase. Desi lider al PSD, Geoana nu a inteles niciodata care sunt valorile pe care partidul si electoratul sau le pretuiesc. Prin urmare, mereu s-a raportat la acesta din exterior, fiind mai preocupat de ce se vorbeste despre el in redactiile ziarelor si in birourile altor partide decat de parerea colegilor sai din tara. Asadar, dupa ani de zile in care a abandonat conceptul de solidaritate si a permis ca PSD sa fie redus la statutul de partid de anvergura medie, Geoana nu ar fi putut sa isi asume oricum discursul luptei politice impotriva puterii si a preferat solutia facila a modificarii Constitutiei. Boc si Tariceanu au reactionat neasteptat de constructiv, demonstrand fiecare in parte mari valente de populism. Ambii au acceptat ca se poate vorbi de modificarea Constitutiei si ambii si-au reiterat propriile puncte de vedere. A discuta inainte de alegeri