Gripa nouă este relativ severă. În 2-3 cazuri din 1.000 (cifre comparabile cu gripa sezonieră), gripa nouă evoluează în forme grave, necesitând îngrijiri medicale intensive. Rata de deces este dificil de stabilit, deoarece necesită informaţii precise asupra numărului real al infecţiilor. Or, 30% dintre persoanele contaminate de virus nu prezintă nici un simptom, numeroşi bolnavi neavând nevoie de consult medical.
Se estimează că 2-3 persoane din 1.000 mor din cauza gripei A, o rată medie apropiată celei a gripei sezoniere. Dar gripa sezonieră afectează, anual, un număr de persoane de 4-5 ori mai mare, comparativ cu pandemia actuală. Cele mai expuse sunt persoanele angajate în unităţile sanitare. Ele sunt şi primele vizate în cadrul campaniilor de vaccinare, tocmai pentru rolul lor strategic, în condiţiile în care sunt cele mai apropiate de pacienţi. Bolnavii cronici sau cu afecţiuni de lungă durată, femeile însărcinate, copiii între 6 luni şi 25 de ani reprezintă categorii de populaţie considerate vulnerabile.
IMUNITATE
În schimb, vaccinarea nu este recomandată bebeluşilor sub 6 luni. Aceştia sunt protejaţi la naştere şi chiar câteva săptămâni după venirea pe lume, dacă mama a fost vaccinată. Astfel, anticorpi de la mamă trec bariera plancentară la bebeluş. Persoanele peste 60 de ani sunt mai puţin afectate de H1N1, deoarece unele dintre ele au fost infectate de-a lungul timpului cu un descendent al virusului gripei spaniole din 1918, strămoşul actualei suşe, ceea ce le conferă un anumit grad de imunitate.
GRADUL DE RISC
Cercetătorii de la Universitatea Berkeley (California) au calculat cu aproximaţie riscul de infectatare potrivit tipurilor de expunere: risc de 52% dacă am fost stropiţi cu salivă de la o persoană care strănută sau tuşeşte; 31% dacă am pus mâna pe suprafeţe contaminate; 17% dacă inhalăm particule conţinâ
