Guvernul a aprobat rectificarea bugetară. Ideea conform căreia s-a tăiat de la investiţii pentru a se mări cheltuielile sociale trebuie pusă sub semnul întrebării din cel puţin câteva motive fundamentale.
Că diminuarea investiţiilor are implicaţii negative asupra creşterii economice, că România are nevoie de măsuri de încurajare a creşterii PIB, în special de investiţii publice cu valoare adăugată mare, da, sunt de acord. Aşa scrie la manual.
Dar aceste afirmaţii sunt corecte în condiţiile unei economii normale. Totuşi în economia românească investiţiile publice nu sunt prioritizate (se încearcă acum printr-un program convenit cu FMI si BM), investiţiile publice au efecte de multiplicare redusă (multiplicatorul estimat al investiţiilor publice este de 0,5), investiţiile publice nu se fac pe baza unor calcule de oportunitate/ eficienţă. A te plânge de lipsa unor astfel de investiţii (a se citi risipă) este cel puţin ciudat.
Dar să mergem la cifre şi să vedem care a fost impactul investiţiilor publice în ultimii ani în România. Pentru a păstra neutralitatea demersului meu vă invit să mergem la capitolul analiza investiţiilor publice din ultimul Raport al Consiului Fiscal (disponibil la http://www.consiliulfiscal.ro/Raport2011.pdf). Citim acolo cum anul 2011 (bine, boala este mai veche) a consemnat slăbiciuni semnificative în procesul de programare bugetară.
Mai ştim că statul a iniţiat în ultimii ani peste 40.000 de proiecte de investiţii publice şi că a risipit banii pe săli de sport pentru persoanele în vârstă, bazine de înot plătite dar neîncepute sau pe locuri de joacă pentru “copiii” de peste 80 de ani.
Mai punem că România a avut în ultimii 12 ani cea mai mare pondere a investiţiilor publice în PIB dintre ţările UE 27 şi cu toate acestea efectele de multiplicare în economie sunt aproape nule. Impactul asupra creşterii economic