Declaraţiile preşedintelui Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV) din Serbia, Radiša Dragojevic - potrivit căruia ,,nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români“ -, nu au rămas fără ecou în sânul comunităţii româneşti de pe Valea Timocului.
Liderii acesteia susţin că Dragojevic nu face parte din comunitatea vlahă şi conduce o instituţie controlată de autorităţile sârbe. ,,Pe cine reprezintă Radiša Dragojevic? Poate Partidul Socialist de la guvernare, al cărui membru este, în niciun caz pe noi", a declarat, pentru ,,Adevărul", Dusan Prvulovic, directorul agenţiei de presă Timoc Press, cu sediul la Negotin (Serbia).
Predrag Balasevic, preşedintele Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia, susţine că situaţia actuală este cauzată doar de autorităţile sârbe. „Vlahii şi românii sunt totuna şi nimeni nu ne-a obligat să ne declarăm ceva anume", a precizat Balasevic.
Diversiunea sârbească
Consiliul Naţional al Minorităţii Vlahe este o entitate oficială, care primeşte anual de la Belgrad un buget de câteva zeci de mii de euro, oficial, pentru activităţi de prezervare a culturii şi tradiţiilor specifice acestei minorităţi. Consiliul este condus, din 2010, de membri ai Partidului Democrat şi Partidului Socialist, aflate la guvernare. Cei mai mulţi dintre ei nu au nicio legătură cu minoritatea vlahă/română, fiind de naţionalitate sârbă. În Valea Timocului, partea de sud-est a Serbiei, trăiesc peste 300.000 de români, indentificaţi de autorităţile sârbe ca vlahi
Belgradul a aplicat aceeaşi strategie pentru a putea controla şi alte minorităţi. Începând cu rutenii, bulgarii, slovacii, ţiganii, ucrainenii şi terminând cu românii din Voivodina, toţi au acum consilii naţionale conduse de cele două partide de guvernământ.
La un pas de asimilare
La scurtă vreme după ce a preluat mandatul la CNMV, Radiša Drago