Ioana Lupea: "Traian Băsescu a aşezat semnul egalităţii între vot şi dreptate".
„Poporul nu validează mafioţi. (...) Nu putem spune că electoratul este solidar cu un corupt.“ În traducere liberă, dacă poporul te votează, eşti curat. Aceasta este declaraţia uimitoare a preşedintelui Traian Băsescu pentru Realitatea TV, sancţionată corect şi necesar şi de Corina Drăgotescu, în „Cotidianul“ de ieri. Şeful statului a adus ca argument pentru surprinzătoarea-i concluzie prezumţia de nevinovăţie de care electoratul ar ţine seama, spre deosebire de el însuşi, presa şi ceilalţi politicieni. Numai că alegătorii exprimă la vot nu cunoştinţe despre funcţionarea sistemului juridic, nici judecăţi morale şi cu atât mai puţin sentinţe judecătoreşti, ci opinii personale.
Principiul prezumţiei de nevinovăţie, obligatoriu într-un stat de drept, nu este cel care a confirmat ca primari şi preşedinţi de consilii judeţene candidaţi suspectaţi, cercetaţi sau judecaţi pentru corupţie. Gheorghe Falcă, finul preşedintelui, Radu Mazăre sau Marian Oprişan au fost votaţi în primul rând pentru că ocupau deja funcţiile, având la îndemână pârghiile să-şi mobilizeze şi să-şi condiţioneze alegătorii. Ar fi fost probabil aleşi, chiar şi condamnaţi penal. Fostul premier francez Alain Juppé, pedepsit cu 18 luni închisoare într-o afacere de angajări fictive, a fost instalat cu un procent de 56,62%, primar al Bordeaux-ului. Votul majoritar nu-l spală de păcate.
Un ales nu este dintr-o dată inocent sub raport moral şi juridic, ci doar validat ca potrivit pentru ocuparea unei demnităţi publice, după criterii profund subiective. Preferinţa pentru un candidat în defavoarea altuia, arată studii recente de psihologie socială, este determinată şi de trăsăturile fizionomice comune cu alegătorii dintr-un grup. Deşi alegerile au fost concepute ca un instrument de selecţie, în an
