Unele opere literare se învăţau la gimnaziu în 1954. Aceleaşi texte au trecut şi în programa din anii ’80 şi sunt studiate şi în prezent. Elevii claselor de gimnaziu învaţă şi acum opere literare obligatorii în urmă cu 20-30 de ani. Copiii sunt tot mai puţin interesaţi de astfel de texte, pe care nu le înţeleg.

Operele „Dan, căpitan de plai" (Vasile Alecsandri), „Paşa Hassan" (George Coşbuc) sau „Doina" sunt câteva din textele care apar atât în manualele de clasa aVII-a din care învaţă elevii în prezent, cât şi în ediţii din 1986 sau 1954. Părinţii vor ca scriitorii clasici români să rămână în manualele de gimnaziu, dar şi ca programa să conţină operele unor scriitori contemporani.

Astfel, spun ei, elevii s-ar putea simţi mai atraşi de literatură. Profesorii cred, de asemenea, că programa ar putea fi aerisită, iar textele mai atent selecţionate.

Rodica Şovar, profesor la Fundaţia „Căminul Filip" şi coordonator de proiecte şi programe, militează pentru literatura contemporană şi consideră că e nevoie de noi manuale de literatură. „Problema trebuie analizată de profesori specialişti practicieni, nu de profesori care n-au pus catalogul sub braţ", consideră Şovar.

Programă copiată din manualele vechi

Profesorul spune că, de-a lungul timpului, elevilor li s-a promis de mai multe ori că vor avea o nouă programă şcolară la literatură. Anii au trecut, au venit noi generaţii de elevi, iar programa a rămas aceeaşi, copiată din vechile manuale.

„Trebuie refăcută programa şcolară, astfel încât manualul să cuprindă şi texte contemporane. Cât se vorbeşte, de exemplu, despre Cărtărescu, scriitor care mie îmi place foarte mult?", mai spune Rodica Şovar.

„Atragerea copilului nu se face prin «mult». Manualul şcolar este auxiliar, nu instrument de tortură. Copiii sunt stresaţi în vacanţă că nu şi-au citit toate