Fotbalul penal face concurenţă tot mai serioasă fotbalului jucat de-adevăratelea. Despre rigoarea specifică fiecăreia dintre cele două probe ale aceluiaşi sport nici nu mai poate fi vorba. Penalul devine tot mai mult o joacă, în timp ce joaca devine tot mai penală.
Spectacolul propagandistic pus la cale de procurorii DNA, în urmă cu vreo două luni, a devenit o vraişte regizorală, din care miocrobiştii nu mai înţeleg nimic. Vasile Avram şi Sorin Ţerbea, indivizi distribuiţi iniţial în rolurile principale din telenovela corupţiei, au devenit, între timp, actoraşi extrem de secundari. De luni, ei chiar au fost tăiaţi de la raţia de hrană a arestului preventiv, fiind eliberaţi sub control judiciar. Semn că vorbiseră destul, semn că-şi goliseră memoria, şi destăinuirile lor deveniseră neinteresante.
Acum, procurorii DNA croşetează intens la pârâciunile dezafiliatului de Adrian Mititelu. Dar nici de această dată subiectul nu este în deplin acord cu predicatul. Fiindcă soarta Universităţii nu-i arde prea tare la lingurică pe investigatorii bugetari. Mai degrabă ei încearcă să despletească speţa, prin disjungeri de tot felul, către teme mult mai captivante pentru mulţimea de la poarta nouă, către teme cu sos propagandistic mult mai consistent. Imaginea înşelătoare a hărniciei dă bine la populaţie. Aştept însă cu interes finalizarea prin concreteţea unor verdicte definitive şi irevocabile ale justiţiei. Abia atunci am putea vorbi despre competenţă sau incompetenţă, despre banii publici cheltuiţi cu rost sau de pomană. Abia atunci vom şti dacă procurorii de la DNA sunt meseriaşi sau doar nişte simbriaşi ai cacealmalei. Deocamdată, aceştia sunt definiţi, definiţi total defavorabil, doar ca „surse judiciare” ale flecarilor din presă. Puţin din interesul microbiştilor care mai rămâne dedicat fotbalului jucat este şi el păcălit.
Meciurile ultimelor zile au p
