· Lucrările de modernizare a muzeului bucureştean, începute în urmă cu doi ani, sunt aproape de final, publicul urmând a se bucura, de la începutul lui 2010, de noutăţile şi atracţiile costisitoare cu care clădirea de la Şosea îi va întâmpina

"Antipa" devenise, în ultimele decenii, un loc comun pentru a desemna ideea de vechitură, iar muzeul de ştiinţe ale naturii ce poartă respectivul nume ajunsese nefrecventabil, părând condamnat definitiv la desuetudine. Piesele amalgamate şi prezentate plictisitor, lipsa unei comunicări cu publicul, spaţiile aglomerate au făcut ca un muzeu valoros şi interesant în sine să fie desconsiderat, deşi, în momentul în care a fost gândit de Grigore Antipa, la începutul secolului al XX-lea, era unul dintre cele mai moderne muzee de acest gen din Europa.

·De doi ani clădirea ce-l adăposteşte s-a închis însă, suferind modificări radicale de concepţie, care au costat aproape 13 milioane de euro, sumă alocată de Ministerul Culturii. Directoarea adjunctă a Muzeului Antipa, Ioana Matache, ne-a asigurat că lucrările de modernizare au fost efectuate în proporţie de 85% şi a promis că la începutul lui 2011 vizitatorii vor avea din nou acces în muzeu, unde vor fi întâmpinaţi, pe lângă obişnuitele animale, insecte, schelete sau roci, şi de facilităţi tehnologice de ultimă oră.

· Preţurile biletelor de intrare nu vor fi, totuşi, afectate de toate aceste schimbări costisitoare, deşi directoarea admite că ele ar putea fi influenţate de evoluţia generală a preţurilor. În principiu, însă, muzeul va rămâne accesibil, din punct de vedere financiar, publicului larg.

Scenariul care a trezit fosilele la viaţă

Prima schimbare semnificativă de la "Antipa" este aceea că animalele nu mai sunt prezentate publicului sistematic, pe grupe şi subgrupe, ca la nesuferitele ore de biologie de la şcoală, ci în aşa-numitele "diorame", care sun