Renunţând la amplasarea elementelor scutului antibalistic în Polonia şi Cehia – de care Rusia se simţea mult mai vizată decât Iranul, invocat drept potenţial atacator -, SUA pot adânci „criza flancului estic al NATO” pe care o analizează ediţia curentă a FP România. Cu atât mai mult se poate simţi acum fostul bloc socialist dezarmat în faţa înţelegerilor noii administraţii americane cu regimul moscovit. FP România nr. 12 (extrase): Există probleme care pot afecta chiar şi o relaţie atât de specială cum este aceea dintre Statele Unite şi Noua Europă. Acesta pare mesajul scrisorii pe care au adresat-o în luna iulie preşedintelui american Barrack Obama o serie de personalităţi europene de talia unor Vaclav Havel, Lech Walesa şi Valdas Adamkus. Semnatarii trimit la valorile care au stat la baza relaţiei extrem de strânse cu Statele Unite - valorile democraţiei şi liberalismului -, dar care astăzi, spun ei, sunt în pericol de a fi abandonate în favoarea unui „realism” american similar celui manifestat în 1945 la Ialta. (…)

Statele Unite consideră, cred semnatarii scrisorii, că ţările din Europa Centrală şi de Est nu mai au nevoie de asigurări de securitate suplimentare, garanţiile fiind explicite prin aceea că aceste state sunt ferm ancorate în structurile euro-atlantice. În plus, administraţia Obama ar fi pe punctul de a face concesii greşite unei Rusii revizioniste, pentru a asigura cooperarea acesteia în dosare globale strategice. (…)

În opinia respectivilor lideri locali, din apropiere Rusia se vede ca „o putere revizionistă, cu o agendă de secol 19 pusă în aplicare prin tactici şi metode de secol 21”. Pe fond, scrisoarea acestor reprezentanţi ai generaţiei atlantiste arată incertitudinea elitelor politice din regiune faţă de un preşedinte american care pare să se îndepărteze, pentru prima dată în cei 20 de ani care au trecut de la sfârşit