"Bulgărele de aur" al turismului românesc este reprezentat la ora actuală de resursele naturale de care dispune ţara noastră. Cu toate acestea, sectorul balnear necesită eforturi mai mari de promovare în străinătate, sume mai mari de bani şi ajutor din partea statului, este de părere Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear (OTPBR).

El susţine, de asemenea, că staţiunile balneare româneşti, fie ele de pe litoral sau din alte regiuni ale ţării, nu ar putea urma exemplul dat de Mamaia de a se promova prin intermediul sumelor de bani colectate prin introducerea unei noi taxe plătite de către agenţii economici din zonă, aşa cum se întâmplă în prezent în cazul acestei destinaţii de pe malul Mării Negre.

Principalul motiv ar fi acela că în staţiunile balneare numărul agenţilor economici este mai scăzut, iar aceştia nu dispun de sume la fel de mari ca cei de pe litoral, unde de altfel Rădulescu susţine că evaziunea ar fi şi mai ridicată.

"Evaziunea este mult mai mare pe litoral decât în staţiunile balneare", a declarat pentru gândul preşedintele OTPBR.

FOTO: Mircea Rosca/Mediafax Foto

Potrivit calculelor gândul, dacă ar fi aplicată o taxă de promovare asemănătoare cu cea din Mamaia, de 4.000 de lei anual, doar în cazul hotelurilor aflate în staţiunile balneare din ţară, suma colectată ar ajunge la 548.000 de lei, faţă de 1,02 milioane de lei cât s-ar obţine dacă aceeaşi taxă ar fi aplicată în cazul tuturor hotelierilor de pe litoralul Mării Negre.

În România, funcţionau anul trecut în staţiunile balneare, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), 137 de hoteluri, dintre care cele mai multe ofereau oaspeţilor servicii de 2 şi 3 stele. Totodată, în 2012 exista un singur hotel de 5 stele în aceleaşi staţiuni.

La malul Mării Negre erau pregătite să primească turişti, tot anul